Polisomnografia și Sindromul de Apnee in Somn

Sforăitul este un simptom al apneei în somn, dar nu toți pacienții care sforăie suferă și de apnee în somn. Cu toate acestea, cel mai adesea, sforăitul îi aduce pentru prima oară pe pacienți la un clinician sau la un medic generalist. Tratamentul incipient al sforăitului poate include sprijin pentru modificarea potențialilor factori care determină stilul de viață – inclusiv obezitatea și consumul de alcool – ceea ce poate reduce sau elimina complet sforăitul.

Cu ajutorul tratamentului, pacienții vor beneficia de tipare de somn îmbunătățite și pot simți o mai mare vitalitate, mai multă energie și o putere de concentrare mai bună.

Dacă nu este tratată, apneea în somn de tip obstructiv ar putea avea consecințe grave asupra stilului de viață și sanatatii persoanei. Această afecțiune se caracterizează prin opriri (apnee) ale respirației în timpul somnului, cauzate de relaxarea mușchilor care susțin căile respiratorii, blocând astfel gâtul și împiedicând pătrunderea aerului în plămâni.

Persoanele cu apnee în somn netratată nu sunt conștiente, îngeneral, de opririle respirației, dar își pot da seama că sforăie întimpul somnului și că sunt somnolenți în timpul zilei.

Alte simptome pot include dificultăți de concentrare, dureri de cap matinale, nevoia frecventă de a urina în timpul nopții(denumită nicturie), probleme de libido, tensiune arterială ridicată și castig ponderal.

• tensiune arterială ridicată
• atacuri cerebrale
• insuficiență cardiacă
• diabet
• leziuni cerebrale sau depresie.

Din cauza faptului că somnolența excesivă în timpul zilei are efecte negative asupra funcției cognitive, aceasta poate duce la o incapacitate de muncă și la accidente rutiere.

Sindromul de apnee în somn este definit ca prezenta a cel puțin 5 evenimente (apnei și hipopnei) respiratorii raportate la o oră de somn. Apneea reprezintă oprirea fluxului respirator (nazal și oral) timp de minimum 10 secunde, iar hipopneea scăderea fluxului respirator mai mare de 30-50%.

Prevalența sindromului de apnee în somn este la fel de mare ca aceea a diabetului zaharat sau a astmului, 4% din populația generală confruntându-se cu această afecțiune, în cazul bărbaților cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani, incidența ajungând la 9%.

• sforăitul puternic și neregulat, agravat de consumul de alcool, care este întrerupt de pauze respiratorii (apnee și hipopnee) și care revine apoi “exploziv”;
• tulburări și fragmentări ale somnului;
• cefaleea matinală (dureri de cap)
• somnolența diurnă excesivă (SDE);
• diminuarea capacității de muncă;
• scăderea capacității intelectuale și a puterii de concentrare;
• tulburări de memorie;
• modificări de personalitate care pot genera conflicte familiale și crește predispoziția la accidente de muncă și rutiere;
• creșterea predispoziției la sindroame depresive;
• iritabilitate.

Alte simptome care se pot manifesta în cazul persoanelor care suferă de sindrom de apnee în somn sunt intoleranța la alcool, scăderea libidoului, impotența, luarea în greutate, poliuria nocturnă (micțiuni frecvente în timpul nopții).

1. Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) este cel mai frecvent și este dat de oprirea fluxului respirator, dar cu persistența mișcărilor respiratorii toraco-abdominale.
2. Sindromul de apnee în somn de tip central (SASC) se caracterizează prin oprirea fluxului aerian naso-bucal și absența efortului ventilator, și este, în general, asociat cu boli cardiovasculare sau neurologice.
3. Sindromul de apnee în somn de tip mixt (SASM) în care sunt prezente atât evenimente respioratorii centrale, cât și obstructive sau mixte.

Diferențierea dintre evenimentele respiratorii nocturne obstructive, centrale și mixte se face pe baza senzorilor de flux nazal și centura toracala sau toraco-abdominală.

• Greutatea corporală. Potrivit statisticilor, 60% dintre pacienții cu sindrom de apnee în somn sunt supraponderali și obezi. Astfel, greutatea corporală este cel mai important factor de risc în apariția sindromului, o creștere de 10% a greutății fiind asociată cu o creștere de 6 ori a riscului de apariție a episoadelor de apnee.
• Prevalența sindromului de apnee în somn este mai mare în cazul bărbaților decât al femeilor, în raport 2:1;
• O circumferință a gâtului peste 44 cm la bărbat și peste 37 cm la femeie.
• Factori hormonali și bolile endocrine (menopauză, acromegalia, hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice).
• Modificări la nivelul feței (bărbie mică, ascunsă) sau la nivelul gâtului (limbă mare, amigdale proeminente).
• Factori genetici – rude de gradul I care sforăie sau suferă de sindromul de apnee în somn
• Fumatul, consumul de alcool și/sau de medicametele sedative-hipnotice.
• Vârsta – aproape 1 din 10 bărbați cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani suferă de sindrom de apnee în somn.

Ce este sindromul de apnee in somn?

Desi exista mai multe pareri, majoritatea specialistilor considera ca daca exista 10 episoade de intrerupere a respiratiei in decurs de ora de somn, iar fiecare episod este de minimum 10 secunde, se poate lua in considerare diagnosticul de apnee in somn. Ca metoda optima de diagnosticare si de stabilire a severitatii acestei afectiuni se foloseste poligrafia respiratorie, realizata cu ajutorul poligrafului. Prin aceasta investigatie sunt monitorizate respiratia pacientului si intreruperile acesteia. De asemenea, mai sunt analizate pulsul, saturatia de oxigen si pozitia corpului.

Statisticile arata ca sindromul de apnee in somn apare frecvent la persoanele de varsta a doua si a treia, iar dintre acestea un procent mai mare este reprezentat de barbatii fumatori. Criteriul dupa care se pune diagnosticul de apnee in somn sunt episoadele de intrerupere a respiratiei pe parcursul unei ore de somn.

Tipuri apnee in somn

Exista mai multe tipuri de apnee in somn, clasificarea facandu-se dupa cauzele care o provoaca: apnee obstructiva, apnee centrala si apnee mixta (cand sunt prezente atat apneea obstructiva, cat si cea centrala).

Simptome apnee in somn

O parte dintre simptome sunt comune tuturor pacientilor cu ASO. Printre acestea mentionam sforaitul si somnolenta excesiva diurna, care se manifesta prin adormire in contexte neadecvate, cum ar fi in timpul meselor, sofatului sau discutiilor cu ceilalti.

Persoanele care sufera de apnee obstructiva mai pot manifesta unele din urmatoarele simptome: somn agitat si/sau neodihnitor care conduce la deteriorarea capacitatilor intelectuale (memorie, concentrare), dureri toracice, cefalee dupa trezire, iritabilitate, oboseala, tulburari emotionale.

In continuare abordam cauzele si factorii de risc pentru apneea obstructiva sau ASO.

Cauze apnee obstructiva

Principala cauza in ASO este de natura anatomica, si anume obstructia sau ingustarea cailor respiratorii superioare, care are loc de obicei la nivel naso-faringian. La multi pacienti cu ASO, configuratia cailor respiratorii este afectata structural, ceea ce predispune la obstructie.

De asemenea, mai pot exista defecte anatomice la nivelul nasului, gurii sau gatului. De exemplu, in hipertrofia tonsilara, amigdalele hipertrofiate contribuie la ingustarea cailor respiratorii in timpul somnului, declansand apneea.

Printre factorii care contribuie la obstructia cailor respiratorii in somn se numara obezitatea si consumul de alcool.

Factori de risc in ASO

• obezitatea: la pacientii cu obezitate, excesul de grasime din zona gatului exercita o compresie pe caile respiratorii, cauzand ingustarea acestora;
• consumul de alcool: determina depresia si relaxarea muschilor respiratori, iar caile respiratorii superioare se ingusteaza si astfel apare apneea in somn;
• consumul de medicamente: hipnoticele si sedativele contribuie la aparitia apneei;
• fumatul: nicotina relaxeaza musculatura care mentine deschise caile respiratorii, iar acest lucru duce la colapsul cailor respiratorii;
• dormitul pe spate;
• dezechilibre hormonale: acromegalia sau hipotiroidismul;
• obiceiuri proaste de somn;

Factori de risc in ASO care nu pot fi controlati sau modificati:
• istoricul familial: antecedentele familiale cresc riscul de dezvoltare a apneei in somn;
• varsta: posibilitatea de a dezvolta ASO creste odata cu varsta;
• sexul masculin: statisticile arata ca ASO apare cu o frecventa de 5 ori mai mare la persoanele de gen masculin;
• deformari ale coloanei vertebrale: afectiuni precum scolioza favorizeaza aparitia apneei deoarece altereaza dinamica respiratorie;
• anomalii craniofaciale: acestea pot fi provocate de anumite sindroame precum Down si Marfan;
• menopauza: studiile arata ca femeile la menopauza au mai frecvent ASO, dar inca nu se cunoaste mecanismul care determina cresterea riscului de aparitie a apneei in somn;

Apneea in somn prezintă mai multe grade de severitate – ușoară, moderată, severă, iar acestea se stabilesc în funcție de durata și frecvența episoadelor de apnee.

Terapia tulburărilor de somn

Tratamentele pentru apneea în somn vizează reducerea numărului de pauze respiratorii care apar în timpul somnului.

Cel mai eficient tratament pentru apneea în somn de tip obstructiv moderată și severă se numește CPAP (presiune pozitivă continuă la nivelul căilor respiratorii).

Dispozitivul respectiv se folosește în timpul nopții pentru a administra aer printr-o mască nazala sau oronazala. Terapia permite aerului să circule ușor, păstrând căile respiratorii deschise și prevenind pauzele respiratorii.

• împiedica blocarea căilor respiratorii
• îmbunătăți calitatea somnului
• și, prin urmare, ajuta la diminuarea efectelor negative pe care SASO le are asupra sănătății

Sunt disponibile mai multe tipuri diferite de dispozitive și măști pentru a satisface nevoile individuale ale fiecărui pacient înparte. Tehnicianul Linde va va indruma spre identificarea solutiei optime conform nevoilor dumneavoastra.

Respiratia normala:

Respiratia Obstructionala:

Respiratia cu CPAP: