Hipertensiunea arterială (HTA)
Hipertensiunea arterială (HTA) este o afecțiune caracterizată prin creșterea persistentă a tensiunii arteriale peste valorile normale. Aceasta poate fi clasificată în două categorii principale:
1. Hipertensiunea arterială esențială (primară)
Este cea mai frecventă formă de hipertensiune, reprezentând aproximativ 90–95% din cazuri. Se numește „esențială” deoarece nu are o cauză identificabilă precisă, ci este rezultatul unui cumul de factori genetici și de mediu.
Cauze și factori de risc
- Factori genetici – Istoricul familial de hipertensiune crește riscul.
- Vârsta – Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
- Obezitatea – Excesul de greutate solicită inima și crește tensiunea arterială.
- Sedentarismul – Lipsa activității fizice afectează sănătatea vaselor de sânge.
- Dieta bogată în sare – Consumul excesiv de sare favorizează retenția de lichide și creșterea tensiunii arteriale.
- Consumul excesiv de alcool și fumatul – Pot contribui la rigidizarea arterelor.
- Stresul cronic – Poate determina creșteri temporare ale tensiunii arteriale.
Manifestări clinice
Hipertensiunea esențială poate fi asimptomatică pentru mult timp, motiv pentru care este numită „ucigașul tăcut”. Când apar simptome, acestea pot include:
- Dureri de cap, în special dimineața
- Amețeli sau vertij
- Tulburări de vedere
- Episoade de epistaxis (sângerări nazale)
- Oboseală și dificultăți de concentrare
Tratament și management
- Modificarea stilului de viață: dieta echilibrată, exerciții fizice regulate, reducerea consumului de sare și alcool și renunțarea la fumat.
- Medicație antihipertensivă: diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu etc.
- Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale.
2. Hipertensiunea arterială secundară
Este o formă mai rară, dar potențial reversibilă, care apare ca urmare a unei afecțiuni preexistente sau a unor factori identificabili.
Cauze frecvente
- Afecțiuni renale – Glomerulonefrită, boală polichistică renală, insuficiență renală cronică.
- Afecțiuni endocrine – Hipertiroidism, sindromul Cushing, feocromocitom, hiperaldosteronism.
- Afecțiuni cardiovasculare – Coarctația de aortă.
- Consumul unor medicamente – Antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi, contraceptive orale, decongestionante nazale.
- Apneea de somn – Asociată cu episoade nocturne de hipertensiune.
- Consumul excesiv de alcool sau droguri – Cocaină, amfetamine.
Manifestări clinice
- Creșterea bruscă și severă a tensiunii arteriale
- Simptome specifice bolii cauzale, de exemplu paloare și transpirații în feocromocitom sau hipokaliemie în hiperaldosteronism
- Lipsa răspunsului la tratamentul standard pentru hipertensiune
Tratament și management
- Tratarea cauzei subiacente, de exemplu îndepărtarea unei tumori suprarenale sau corectarea unei afecțiuni renale.
- Medicație specifică în funcție de cauza hipertensiunii.
- Modificări ale stilului de viață similare celor recomandate în hipertensiunea esențială.
Diferențe esențiale între HTA esențială și HTA secundară
| Caracteristică | HTA esențială | HTA secundară |
|---|---|---|
| Cauză | Necunoscută, multifactorială | Identificabilă: boală renală, endocrină etc. |
| Vârstă de debut | De obicei peste 40 de ani | Poate apărea la orice vârstă |
| Debut | Gradual, progresiv | Brusc, sever |
| Răspuns la tratament | De obicei necesită tratament pe viață | Poate fi reversibilă dacă se tratează cauza |
Este important ca persoanele cu hipertensiune arterială să își monitorizeze tensiunea regulat și să urmeze recomandările medicului pentru prevenirea complicațiilor, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală.
